The season

Voievodul țiganilor

Johann Strauss (fiul)

  • Next shows
  • 24 February, hour 19:00 Buy ticket The tickets can be bought on www.craiovaculturala.ro
  • World premiere
  • 24 octombrie 1885, la Viena
  • Romanian Opera Craiova Premiere
  • 8 aprilie 2017

Operetă în trei acte compusă de Johann Strauss (fiul).

Der Zigeunerbaron – în limba originală.

Libretul de  Ignatz Schnitzer, după romanul Saffi al romancierului maghiar Mór Jókai.

Spectacol susținut de Opera Română Craiova pe scena Cercului Militar Craiova

 

Conducerea muzicală: Alexander Frey

 

Regie artistică: Arabela Tănase

Coregrafie: Laurențiu Nicu

Scenografie: Răsvan Drăgănescu

Concert-maestru: Dan Bozgan

Maestru de cor: Lelia Candoi

Pregătire muzicală: Corina Stănescu, Maria-Cristiana Stan

Sufleur: Viorica Tomuș

Regie tehnică: Costinel Stancu, Iulian Tudosie

Sonorizare: Sorin Tican, Victor Valeriu Mihai

Maestru de lumini: Roberto Bujor

Machiaj: Andra Stanciu

Coafură: Ioana Boicea

 

Distribuţia:

Graf Peter Homonay – Ioan Cherata

Contele Carnero – Laurențiu Nicu (debut)

Sándor Barinkay – Alessandro D'Acrissa (Italia)

Kálmán Zsupán – Dan Cornescu

Arsena – Noemi Modra

Mirabella – Mihaela Popa

Ottokar – Bogdan Lupea (debut)

Czipra – Sanja Radišić (Serbia)

Saffi – Renata Vari

Istvan –Leonte Stănescu

Pali – Petrișor Efrem

Mihály – Romulus Nicolae Cucu

 

Orchestra, Corul și Baletul Operei Române Craiova

Acțiunea se petrece în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pe domeniile cândva înfloritoare ale exilatului Barinkay. Castelul, odinioară falnic, este acum o ruină; în schimb, vecinul Zsupan (crescător de porci) prosperă pe seama spolierii proprietății lui Barinkay.

Amnistia împărătească, dar mai ales edictul „restitutio in integrum“, îl aduc în prim-plan pe tânărul Sandor Barinkay (fiul celui exilat) care, împreună cu comisarul Carnero, vor face demersurile repunerii în posesie. Carnero este surprins, evident neplăcut, să-și găsească soția, Mirabella (dispărută în timpul războiului), slugărindu-l pe Zsupan, iar pe fiul său, Ottokar, virtual ginere al parvenitului negustor (ca pretendent la mâna năstrușnicei Arsena, fiica acestuia).

Primită, în general cu simpatie, vestea reîntoarcerii unicului supraviețuitor al familiei Barinkay îl va panica pe Zsupan, conștient că trebuie să dea socoteală pentru jaf. Instinctul de conservare îl incită la soluția compromisului, propunându-i lui Barinkay să se însoare cu fiica sa.

Ifosele de parvenită ale Arsenei îl dezgustă însă pe Barinkay, în schimb este fascinat de frumusețea țigăncii Saffi (fiica ghicitoarei Czipra) pe care o întâlnește noaptea în castelul părăginit. Se întorc țiganii de la târg; văzându-l pe fiul stăpânului, îl proclamă și aclamă ca voievod al lor.

Barinkay, petrecându-si noaptea între ruine, află de la bătrâna ghicitoare taina unui vis, potrivit căruia, în ziua nunții, va găsi o comoară ascunsă lânga zidul castelului. Se face ziuă și țiganii pornesc la muncă.

Grupul de boieri (instigați de Carnero, Mirabella și Zsupan) îl acuză pe Barinkay de imoralitate, prin faptul că trăiește cu o fată de țigan. Furia lor se amplifică atunci când află că Barinkay a găsit comoara căutată de ei zadarnic.

Izbucnește războiul. Contele Homonay, în fruntea husarilor, vine să recruteze ostași. Carnero îl reclamă pe Barinkay că, încălcând orice etichetă, s-a însurat cu o fată de țigan. Czipra dă publicității un document care atestă că Saffi este de origine nobilă, provocând stupoare generală. Barinkay, contrariat, se înrolează și pleacă la război.

Poporul întâmpină luptătorii întorși victorioși. „Cei de pe urmă (în luptă) vor fi cei dintâi (la înapoiere)“. Astfel, primul sosit este Zsupan, încărcat de pradă, căci, și în condiții de război, unii știu să profite. Adevărații eroi sunt însă Barinkay, Ottokar și ceilalți luptători.

Barinkay refuză onorurile oferite de împărăteasă, rămânând lângă iubita sa și între țiganii care l-au ales voievod.

 

*Titus Moisescu și Miltiade Păun, Ghid de operetă, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1969