Festivalul Internaţional „Elena Teodorini”

Istoric Festival

OPERA ROMÂNĂ CRAIOVA

Festivalul Internaţional „Elena Teodorini“ a luat naştere din iniţiativa unui mănunchi de entuziaşti şi avizaţi slujitori ai mirificei arte lirice, menită să aducă un omagiu celei ce a fost marea cântăreaţă de renume mondial şi pasionată îndrumătoare a tinerelor talente de solişti vocali – Elena Teodorini (1857-1926).

Festivalul s-a dorit a fi o punte largă către lume, spre lumea muzicală internaţională, deschidere care, vreme de decenii, nu şi-a găsit ambianţa adecvată de abordare. Extrem de bogata tradiţie culturală a acestor meleaguri a impus căutarea unor noi modalităţi de promovare a valorilor muzicale autentice, dar şi abordarea unor acţiuni tot mai interesante, care să îmbogăţească existenţa noastră spirituală, conferind manifestărilor artistice ample coordonate în contextul cultural european.

Şcoala românească de canto, emblematic reprezentată, printre multe alte nume ilustre, şi de craioveanca Elena Teodorini, are posibilitatea să-şi etaleze prin acest festival certa disponibilitate, contribuind la proliferarea artei interpretative în contextul cultural mult mai amplu al Uniunii Europene.

Festivalul Internațional „Elena Teodorini“ – menit să cinstească memoria celei care este şi patroana spirituală a Operei Române Craiova – se distinge ca un eveniment cultural deosebit de important al oraşului Craiova, alături de Festivalul Craiova muzicală al Filarmonicii „Oltenia“ şi Festivalul Internaţional „Shakesperare“ al Teatrului Naţional craiovean.

Manifestările desfăşurate în cadrul celor treisprezece ediţii ale festivalului au adus în atenţia publicului craiovean şi al specialiştilor în domeniu, tot ceea ce are mai bun scena lirică naţională şi europeană: spectacole reprezentative de o autentică valoare, realizate şi susţinute de artişti cunoscuţi din ţară şi străinătate, de la interpreţi consacraţi (solişti vocali, solişti balet şi actori) până la regizori, scenografi, coregrafi şi dirijori de talie internaţională: George Zaharescu, Matsumoto Miwako (Japonia), Gianfranco Pastine (Italia), Nicolae Urziceanu, Nicolae Andreescu, Emil Iuraşcu, Eleonora Enăchescu, Vasile Martinoiu, Maria Slătinaru Nistor, Florin Fărcaş, Daniela Bruera (Italia), Paolo Deanesi (Italia), Viorel Gomboşiu, Pompei Hărăşteanu, Mihai Ungureanu, Florin Diaconescu, Sorina Alb-Gaşpar, Lucia Cicoară, Yoshiyuki Tanigawa (Japonia), Alexandru Kopeczi, Cristiana Popescu, Iuliu Mare, Iulia Chircoşa, Nicolae Busuioc, Ştefan Hathazi, Gheorghe Mogoşan, Sorin Drăniceanu, Stelian Negoescu, Cristina Simionescu, Gabriel Alexandrescu, Emilian Barteş, Boris Materinco (Republica Moldova), Valentina Calistru, Corneliu Calistru, Leonardo Quadrini (Italia), Gaetano Soliman (Italia), Giuseppe Visciglia (Italia), Veronica Fizeşan, Sever Barnea, Mircea Sâmpetrean, Mirela Zafiri, Gabriela Hazarian, Ionel Voineag, Teodora Ciucur, Pier Giorgio Calabria (Italia), Gheorghe Roşu, Ştefan Ignat, Ivanka Ninova (Bulgaria), Tamas Ferkay (Austria), Nadejda Babinzeva (Rusia), Cosmin Marcovici, Isabelle Radigon (Franţa), Adrian Mărcan, Jurg Bredebuhl (Germania), Vadim Munster (Germania), Ivan Konsulov (Bulgaria), Marta Nemes, Vicenţiu Ţăranu, Tatiana Spiridonova (Bulgaria), Marius Ţeicu, Silvia Kerim, Migry Avram Nicolau, Antonio Sarnelli de Sylva (Italia), Voicu Enăchescu, Francisc Valkay, Gunther Mayr (Germania), Bertha Granados (Mexic), Leonard Dumitriu, Carlo Prato (Italia), Joan Grimalt (Spania) Marius Hristescu, Modest Cichirdan, Florian-George Zamfir, Lucia Millan Barranco (Spania), Georgi Dimitrov (Bulgaria), Diana Țugui, Rareș Zaharia (Franța), Adriana Dumitriu, François-Robert Girolami (Franța), Francesco Ommassini (Italia), Ioan Cherata, Cristian Mogoșan, Arabela Tănase, Alina Rece, Alexandru Iosub, Carmen Roibu, Dragana Radakovic (Serbia), Nicoleta Colceiar, Gheorghe Stanciu, Marius Budoiu, Florin Ormenișan, Răsvan Drăgănescu, Renata Vari, Nikola Kitanovski (Serbia), Jangwon Seo (Coreea de Sud), Inga Jakhutashvili (Georgia).

Prima ediţie a festivalului a avut loc în anul 1992 în perioada 16 iunie – 11 iulie pe scena Teatrului Liric „Elena Teodorini“, când au fost prezentate următoarele spectacole: „Madama Butterfly“ – operă de Giacomo Puccini, „Rigoletto“ – operă de Giuseppe Verdi, „Cavalleria rusticana“ – operă de Pietro Mascagni, „Lucia di Lammermoor“ – operă de Gaetano Donizetti, „Trubadurul“ – operă de Giuseppe Verdi, „Uverturi, arii şi duete din opere“ de Gioachino Rossini, „Stabat mater“ – lucrare vocal-simfonică de Gioachino Rossini (primă audiţie), „Bărbierul din Sevilla“ – operă bufă de Gioachino Rossini (premieră).

Cea de-a doua ediţie, desfăşurată 4 ani mai târziu, în anul 1996, a adus în atenţia melomanilor craioveni următoarele spectacole muzicale în perioada 3 – 28 octombrie: „Aida“ – operă de Giuseppe Verdi, „Tosca“ – operă de Giacomo Puccini, „Paiaţe“ – operă de Ruggero Leoncavallo, „La Bohème“ – operă de Giacomo Puccini, „Rigoletto“ – operă de Giuseppe Verdi, „Fântâna din Bahcisarai“ – balet de Boris Asafiev, „Coppelia“ – balet de Léo Delibes, „Nabucco“ – operă de Giuseppe Verdi.

Ediţia a treia a avut loc anul următor, între 10 și 22 noiembrie 1997, când au fost aduse în fața publicului craiovean următoarele spectacole: „Bărbierul din Sevilla“ – operă bufă de Gioachino Rossini, „Trubadurul“ – operă de Giuseppe Verdi, „Cavalleria rusticana“ – operă de Pietro Mascagni şi „Paiaţe“ – operă de Ruggero Leoncavallo.

Ediția a IV-a. După o pauză de 5 ani, tradiţia festivalului este reluată în perioada 14-30 octombrie 2002 cu următoarele spectacole: „Tosca“ – operă de Giacomo Puccini, „Carmen“ – operă de Georges Bizet, „La Taviata“ – operă de Giuseppe Verdi (premieră), „Messa da Requiem“ – lucrare vocal-simfonică de Giuseppe Verdi, „Carmina Burana“ – cantată profană de Carl Orff şi „Gala Festivalului“ cu arii, duete şi uverturi din opere celebre, în încheiere.

Ediţia a V-a a festivalului a avut loc în 2003, între 13 și 26 octombrie și a înglobat următoarele spectacole: „Trubadurul“ – operă de Giuseppe Verdi, un Concert extraordinar al Filarmonicii „Oltenia“ din Craiova („Marea Missă“ în do minor de Wolfgang Amadeus Mozart şi „Recviemul german“ de Johannes Brahms), „Nabucco“ – operă de Giuseppe Verdi, „Carmen“ – operă de Georges Bizet (premieră), un „Recital de balet clasic“ susţinut de Compania Grazia Ballet din Tokio şi un „Concert coral de muzică sacră“, desfăşurat în Catedrala episcopală „Madona Dudu“.

Ediţia a VI-a, care s-a desfășurat în perioada 14 octombrie-4 noiembrie 2004, a adus în atenţia publicului craiovean următoarele spectacole: „Madama Butterfly“ – operă de Giacomo Puccini (premieră), „Cavalleria rusticana“ – operă de Pietro Mascagni şi „Paiaţe“ – operă de Rugerro Leoncavallo, „Lucia di Lammermoor“ – operă de Gaetano Donizetti, un „Concert coral de muzică sacră“ şi, în premieră pentru Festivalul „Elena Teodorini“, un spectacol de operetă: „La Calul bălan“ de Ralph Benatzky.

Cea de-a VII-a ediţie a Festivalului „Elena Teodorini“ (3-20 octombrie 2005), consemnează pentru prima oară reprezentaţii cu spectacole diversificate ca gen, de la operă („Lucia di Lammermoor“ de Gaetano Donizetti), operetă („Voievodul Ţiganilor“ de Johann Strauss-fiul), până la îndrăgitul musical pentru copii („Peter Pan“ de Laurenţiu Profeta). Festivalul este întregit de alte două manifestări: cantata profană „Carmina Burana“ de Carl Orff şi o „Seară de operă“, cu arii, duete şi uverturi din opere celebre.

Ediţia a VIII-a a avut loc între 5 și 21 octombrie 2006 și în cadrul ei au fost prezentate următoarele spectacole: „Falstaff“ – operă de Giuseppe Verdi, „Frumoasa din pădurea adormită“ – musical pentru copii de Marius Ţeicu, „Don Pasquale“ – operă de Gaetano Donizetti şi „Boccacio“ – operetă de Franz von Suppé. La fel ca în precedenta ediţie, se consemnează o nouă premieră în modalitatea de desfăşurare a festivalului, deoarece pentru prima oară a fost invitat un ansamblu întreg pentru susţinerea unui concert coral – Corul Preludiu din Bucureşti. În încheierea ediţiei a fost reiterat spectacolul intitulat sugestiv „Gala Operei“, devenit de acum tradiţional la finele fiecărui festival.

Ediţia a IX-a, desfăşurată în perioada 3-18 octombrie 2007, a adus în atenţia publicului meloman un număr de cinci spectacole şi anume: „Aida“ – operă de Giuseppe Verdi (o nouă premieră în regia semnată Tamas Ferkay – Austria), „Liliacul“ – operetă de Johann Strauss-fiul, „Mam’zelle Nitouche“ – operetă de Florimond Hervé (premieră), „Povestirile lui Hoffmann“ – operă de Jacques Offenbach (spectacol susţinut în întregime de colectivul Operei din Braşov) şi „Gala Operei“ la final.

Ediţia a X-a (jubiliară) s-a derulat în perioada 27 septembrie – 13 octombrie 2008 și a propus următoarele spectacole: „Tosca“ – operă de Giacomo Puccini (premieră), „Fiesta spaniolă“ (spectacol extraordinar de muzică şi dans), „La serva padrona“ – operă bufă de Giovanni Battista Pergolesi (spectacol susţinut de formaţia I Solisti di Napoli – Italia), „Spitalul amorului“ – arii şi romanţe naţionale (recital susţinut de mezzo-soprana Oana Andra, acompaniată de pianistul Alexandru Petrovici). Festivalul s-a încheiat cu un spectacol de înaltă ţinută artistică oferit de membrii Operei Naţionale din Plovdiv (Bulgaria): „Simon Boccanegra“ – operă de Giuseppe Verdi.

Ediția a XI-a a avut loc în anul 2009, în perioada 1-14 octombrie și a propus următoarele spectacole: „La Traviata“ – operă de Giuseppe Verdi (premieră), „Gala Operei“, „Don Pasquale“ – operă de Gaetano Donizetti, „El amor“ (spectacol de dans) şi „Dance with me“ (spectacol de dans – premieră).

Ediția a XII-a s-a desfășurat între 29 septembrie și 19 octombrie 2011 și s-a deschis cu opera „Castelul prinţului Barbă Albastră“ de Béla Bartók (spectacol integral prezentat de Opera Maghiară din Cluj-Napoca) și a continuat cu „Elixirul dragostei“ – operă de Gaetano Donizetti (spectacol prezentat de Filarmonica de Stat ”Simfonietta” din Vidin, Bulgaria), „Văduva veselă“ – operetă de Franz Lehár, „Micuţa Dorothy“ – musical de Marius Țeicu (premieră) și „La Bohème“ – operă de Giacomo Puccini (premieră).

Ediția a XIII-a. Cea mai recentă ediție a Festivalului Internațional „Elena Teodorini“ s-a derulat între 10 octombrie și 14 noiembrie 2013 şi a fost dedicată bicentenarului Giuseppe Verdi, deschizându-se chiar în ziua nașterii marelui compozitor cu premiera operei „Otello“. Aceasta s-a dovedit a fi cea mai ofertantă ediţie de până acum a festivalului, ea propunând în continuare: o Sesiune de comunicări ştiinţifice intitulată „Giuseppe Verdi – 200 de ani de la naştere“, „Peter Pan“ – musical pentru copii de Laurenţiu Profeta, „Trubadurul“ – operă de Giuseppe Verdi, „Seară de muzică franceză“ (spectacol susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Oltenia“), „Cenuşăreasa“ – musical pentru copii de Dumitru Capoianu, „Bal mascat“ – operă de Giuseppe Verdi, „Bună seara, domnule Wilde!“ – comedie muzicală după Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde, muzica Alexandru Iosub, „Micuţa Dorothy“ – musical pentru copii de Marius Ţeicu, „Nabucco“ – operă de Giuseppe Verdi, „Gala de Operă Maria Callas“, „Concursul Internaţional de Canto Elena Teodorini“ – ediţia inaugurală şi „Zâna păpuşilor“ – balet de Josef Bayer.

Ediția a XIV-a. Festivalul Internațional ”Elena Teodorini” se dorește a fi un eveniment cultural de anvergură și notorietate intenațională. Timp de o lună, Cetatea Băniei a devenit capitala spectacolului de operă și balet, în anul 2015 patru teatre de operă din Europa (Germania, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova) fiind invitate să susțină reprezentații pe scena lirică din Craiova.

Consecventă principiului de a oferi publicului programe culturale incitante, Opera Română Craiova a decis să valorifice brandul Festivalului Internațional „Elena Teodorini” adăugându-i și componenta competițională, succesul primei ediții a Concursului International de Canto (2013), îndreptățind reeditarea acestuia. Astfel, prin organizarea Festivalului și Concursului Internațional de Canto „Elena Teodorini” s-a urmărit dinamizarea vieții artistice a Craiovei și pregătirea urbei pentru competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

 Prin intermediul acestui proiect, școala românească de canto emblematic reprezentată şi de celebra soprană născută la Craiova are posibilitatea să-şi etaleze certa disponibilitate, contribuind la proliferarea artei interpretative în contextul cultural mult mai amplu al Uniunii Europene.